Vestigii arheologice

Pe teritoriul satului Apold au fost identificate vestigii arheologice în zona numită După Grădini și în albia pârâului Apold, 71 de fragmente ceramice datând din Neolitic, epoca romană și din feudalismul timpuriu sec. II sau IV. Lama pumnalului din bronz dateaza din 1000-800 î.e.n.
Pe teritoriul satului Saeș, cele mai vechi urme de locuire datează din neolitic.

Documente medievale

Satele actualei comune au fost în Evul Mediu comunități libere atestate documentar, astfel:

Daia 1280

Prima atestare documentară este în anul 1280 Daia Săsească este mențiunea constantă cu numele Dalia, Dala, Dallza 1733, din 1854 Daia. Asezarea satului într-o vale adânca, înconjurată de dealuri, îi justifică numele.
Conform tradiției locale, la început comunitatea săsească din Daia, avea câteva colibe sărăcăcioase, amenajate în jurul unei bisericuțe. Satul este menționat pentru prima dată în 1280, într-un document prin care se atestă vânzarea unei mori în Agnita, la care este martor comitele Petru din Daia.
La mijlocul secolului al XV-lea, un nobil din Daia în 1431 joacă un rol important, Valentin, fratele său Emmerich și nobilul Johann împart între ei lacurile cu pești din zonă.
În sec. al XVIII-lea o perioadă de declin economic, asupra satului Daia s-a abătut o epidemie de ciuma în urma căreia au murit 185 de membri ai comunității evanghelice împreuna cu preotul lor Mathias Goldner.
În 1801 turnul vechi și degradat a fost dărâmat și materialul rezultat a fost refolosit la ridicarea noului turn cu o înaltime de 63 metri. În 1904 comunitatea săsească a cumparat un ceas din Germania pe care l-a montat în turn.

Saeș 1301

Numele satului Saeș provine din ungurescul segeș cu semnificația partea din spate a unei coline. Satul Saeș este menționat pentru prima dată în 20 octombrie 1301 într-un document emis la Alba Iulia. Actul atestă schimbul unei moșii între Ladislau Kan voevod al Transilvaniei și frații Nicolae și Paznan, voevodul a dat fraților mosia Topa.

Apold 1309

Satul Apold este menționat pentru prima dată într-o scrisoare începand cu anul 1309 în forma Apoldia. În opinia lui Michael Lautner numele satului Apold se datorează termenului Affoltra-mar, provenit din limba Germană veche, care a stat probabil la baza denumirii satului Apold.
De remarcat este că prima relatare a satului Apold are loc cu ocazia unui conflict între parohi care și-au adus martori pentru a atesta nevinovăția și s-au întalnit în 1309 la Vintu de Jos. În întampinarile depuse este menționat numele parohului Nicolae de Apold.
Coloniștii sași din Apold provin din Oppelshausen, iar pentru Daia, Saeș și Vulcan locul de baștina al sașilor nu se stie.

Vulcan 1315
Prima atestare documentară reală este la 13 iulie 1315, document emis la Timișoara de regele Ungariei, Carol Robert de Anjoua, menționează moșia Vulcan cumpărată și stăpânită de Comitele Blauuz fiului lui Arnold.

Administrația locăla

Înca de la venirea în Transilvania, sași au întemeiat un tip de comunitate bazată pe solidaritatea membrilor care o compun. Comunitățile săsești erau conduse de greavi, echivalentul juyilor din satele românești, ajutat de han și un comitet cu atribuțiuni administrative.

În anul 1797 un incendiu de mari proporții a afectat aproape întreg satul Apold, doar Biserica fortificată și câteva case au scăpat. Din acest motiv , administrația locală a înființat Asociația pompierilor voluntari.

În 1912 sași aveau cămin cultural. Atunci s-a făcut o clădire pentru spectacole pe lângă biserici, cu două încăperi pentru învățător.

În 1950 s-au facut Căminele Culturale noi.

Biserica săsească evanghelică din Apold este unul dintre cele mai importante monumente istorice și de arta din județul Mureș. Este foarte greu de stabilit o cronologie exactă a fazelor de construcție a bisericii fortificate din Apold. Aceasta este situația majorității dintre cele peste 300 de fortificații săsești din Transilvania. Satul Apold este atestat documentar în 1309 și este posibil ca edificiul de cult să fie mult mai vechi. Iar documentele din 1504 fac referire la lucrări de construcție la biserica din Apold, se referă în mod clar la fortificarea unei biserici deja existente și în nici un caz la ridicarea din temelii a unei biserici noi. În forma actuala biserica evanghelică din Apold este de tip sala, datând de la sfârșitul perioadei istorice marcată de stilul gotic.

Biserica ortodoxă din Apold – are Hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe , lăcașul de cult este declarat Monument Istoric, aparținând Patrimoniului Național Cultural. Biserica a fost construită în anul 1807 și la acea dată nu mai exista nici o altă biserică ortodoxă funcțională în Apold.